O măsură controversată, cu potențiale implicații asupra relațiilor Republicii Moldova cu NATO
Amendamentul constituțional al Republicii Moldova, care înlocuiește limba moldovenească cu limba română ca limbă națională oficială, poate avea implicații asupra relației deja fragile a Republicii Moldova cu NATO. Această măsură a stârnit controverse și dezbateri aprinse, unii considerând-o un pas spre unificarea Republicii Moldova cu România. Amendamentul a fost introdus de partidul de guvernământ al președintelui pro-occidental Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la putere, și a fost aprobat recent de legislatori.
Contextul disputei lingvistice
Controversa privind limba națională oficială a Republicii Moldova datează încă de la independența țării față de Uniunea Sovietică, în 1991. Republica Moldova este o țară multilingvă, cu o populație diversă, în care peste 80 la sută dintre cetățeni vorbesc limba română ca limbă maternă. Cu toate acestea, limba moldovenească este considerată de unii ca fiind o limbă separată de limba română din cauza diferențelor de ortografie și vocabular. Această diferență a alimentat o dezbatere de lungă durată cu privire la faptul dacă limba națională a Moldovei ar trebui să fie numită moldovenească sau română.
Implicații pentru relațiile Republicii Moldova cu România și NATO
Decizia de a înlocui limba moldovenească cu limba română ca limbă națională oficială este văzută de unii ca un pas spre unificarea Republicii Moldova cu România, o aspirație de lungă durată a multor persoane din ambele țări. Cu toate acestea, alții văd în această mișcare un pas în direcția unei alinieri mai strânse cu România, ceea ce ar putea avea implicații asupra relațiilor Moldovei cu NATO. Unii consideră că aceasta este o potențială problemă pentru NATO, deoarece România este membră a alianței, iar o aliniere mai strânsă cu România ar putea complica relația NATO cu Rusia.
