Săptămâna trecută, am scris despre Expoziția de Artă Contemporană Documenta la cea de-a 14-a ediție, recent deschisă, care se desfășoară o dată la cinci ani în orașul universitar Kassel din Germania. Despre această manifestare culturală nu s-a scris prea mult la noi, însă acum Documenta a fost marcată de „Panteonul Cărților”, o lucrare monumentală tridimensională realizată de artista argentiniană Marta Minujin. Aceasta este compusă din 100.000 de exemplare selectate din 170 de titluri de cărți care au fost interzise de-a lungul secolelor de autorități religioase și politice.
Lucrarea artistei Marta Minujin a fost prezentată ca o premieră mondială și acest lucru a făcut ca ediția din acest an a Documentei să fie atât de mediatizată. Cu toate acestea, această operă nu este chiar un proiect original sau o premieră, deoarece Minujin a mai creat o operă similară acum 34 de ani, după înfrângerea juntei militare din Argentina, un templu construit din cărți, pentru a denunța cenzura impusă de dictatură.
În Kassel, colecția de cărți va continua pe întreaga durată a Documenta 14, care își va închide porțile pe 17 septembrie, după care cărțile vor fi distribuite publicului și monumentul va fi demontat. Să spunem că expoziția din Kassel a găzduit și alte proiecte interesante, chiar dacă opera Martei Minujin a luat prima poziție în manifestare. La Documenta 14, artistul irakian de origine kurdă Hiwa K. a creat o expoziție care include tevi din ceramică, intitulată „Atunci când noi expirăm”, care descrie experiențele sale de viață trăite după ce a fugit pe jos din nordul Irakului în anii 1990.
„A mers pe jos și a traversat Turcia, apoi a petrecut o perioadă în orașul Patras din Grecia, unde a locuit în astfel de tevi din ceramică utilizate pentru canalizare”, a explicat curatorul polonez Adam Szymczyk. Pe de altă parte, Hiwa K consideră că „expoziția lui reprezintă o reflectare amplă a sărăciei, capitalismului și a ceea ce se întâmplă atunci când o persoană nu mai are o casă”.
„Criza refugiaților este un produs al capitalismului recent”, a declarat artistul irakian Hiwa K. Acesta nu a avut cuvinte bune pentru sistemul capitalist și a subliniat faptul că este interesant să poată prezenta aceste lucruri la Kassel, un oraș care găzduiește o industrie importantă de armament. Inițiativa lui Hiwa K de a evidenția problemele societății a fost însă rapid cenzurată. Ce-ar fi dacă cineva ar construi un „Panteon al ideilor cenzurate”?
La Documenta 14, artistul irakian Hiwa K a creat o expozitie care include tevi din ceramica intitulata „Cand noi expiram”. Expozitia descrie experiențele sale de viață după ce a fugit din nordul Irakului pe jos în anii 1990. Artistul vede această expoziție ca o reflecție amplă a sărăciei, capitalismului și a ceea ce se întâmplă atunci când o persoană nu mai are o casă. De asemenea, el a declarat că criza refugiaților este un rezultat al capitalismului recent și a criticat industria de armament din Kassel.
Antonio Vega Macotela, un artist mexican, a expus o masinarie intitulată „Laminorul sângelui”, care permite vizitatorilor să acționeze o roată pentru a produce atât monede metalice cât și monede digitale numite „bitcoin”. Hiwa K a încercat să transforme expoziția sa într-un spațiu de cazare Airbnb, dar autoritățile locale au refuzat propunerea din motive de „sănătate și siguranță publică”. Doar 13 studenți care au contribuit la decorarea cilindrilor au primit aprobarea să petreacă o noapte în tevile din ceramica pe durata expoziției.
Antonio Vega Macotela a declarat ca instalatia sa reprezinta o aducere aminte a laminoarelor utilizate in Mexic si Bolivia pentru a fabrica monede, prin intermediul muncii sclavilor si a animalelor. „Aceasta masinarie este diferita, desigur, deoarece energia nu este furnizata de animale sau sclavi, ci de vizitatorii care vin la Documenta 14”, a afirmat artistul mexican. Desigur, oamenii din zilele noastre nu mai sunt sclavii negri din plantatii, cum erau in trecut, ci sunt doar sclavii anonimi ai sistemului economic global actual, ceea ce ne face sa privim viitorul cu alte ochi.
Urmărește-ne și pe Google News
