Mulți oameni cred că telefoanele noastre mobile sunt niște albine. Adică le place să adune mierea noastră. Mierea noastră înseamnă datele noastre personale pe care le fură telefoanele și browserele. Dar telefoanele noastre nu fac asta ca să ne vândă chestii. Nici măcar nu ne ascultă ce vorbim, cum zice povestea aia urbană. De fapt, e mai nasol decât crezi.
Să zicem că stăm de vorbă cu jumătatea sau cu un prieten bun despre o șurubelniță cu baterie, că ne-am prins că ne trebuie una. Și după aia vedem pe telefon o reclamă la șurubelnițe cu baterie și ne luăm frica. Ne-o fi ascultat cineva? Cum de ne dă o reclamă așa de fixă și de înspăimântătoare?
N-am pomenit niciodată de șurubelnițe fără fir până acum, nu ne pasă de ele, nu le-am căutat niciodată și nu le-am văzut pe site-urile de cumpărături. Deci se înțelege că telefonul ne aude. Are microfon, nu? Așa că de ce să nu ne trimită vocea la Google sau la Apple sau unde or mai fi ei, ca să ne dea reclama potrivită? Ei bine, nu e așa, dar e o explicație mai ciudată.
Poți să zici, bineînțeles, că telefonul ne aude tot timpul, dar asta nu e chiar adevărat, nu ne înregistrează și ne trimite vocea, ci datele noastre. Dacă ar fi altfel, nu ar merge aplicațiile alea de asistent personal când zicem “Hei, Siri” sau “Hei, Google”.
Telefonul nu ne scultă (cel puțin nu așa)
Telefonul tău nu trimite de obicei conversațiile tale la firmele de reclame ca să înțeleagă ce zici și să îți dea reclame. Asta ar cere resurse enorme și ar încălca legile de interceptare și alte legi de confidențialitate.
Nicio firmă nu s-ar băga în așa ceva și n-ar avea niciun rost. Ar fi prea multe date de procesat și informațiile ar fi niște prostii fără sens. Acum, tehnologia nu e (încă) în stare de așa ceva.
În loc să ne fure și să ne țină conversațiile, cum cred mulți, aplicațiile, telefoanele, ceasurile, consolele, calculatoarele și chiar mașinile de spălat și frigiderele adună cu lăcomie toate datele pe care le pot aduna. Astea includ informații despre locul unde ești, ce cauți, ce vizitezi, ce cumperi și cum folosești dispozitivul (adică cum îl miști și îl atingi).
Astea informații sunt, în general, mult mai prețioase și mai folositoare decât tot ce vorbești tu și, practic, le poate cumpăra oricine. De obicei, firmele de reclame nu leagă datele astea de nimic sensibil care te-ar putea identifica (cum ar fi numele și adresa). Asta n-ar fi greu de făcut, dar n-ar fi de folos pentru agentii de publicitate. Ei știu tot ce faci 24 de ore pe zi, așa că ce mai contează un nume? Procesul ăsta se numește urmărire (tracking, fingerprinting) și le permite agentilor de publicitatre să te urmărească pe orice site sau aplicație.
Lumea înfricoșătoare a reclamelor online
Orice agent de publicitate are nevoie de niște informații de bază ca să își dea seama cum să facă reclame bune. Dacă stai în “București” și ai stat recent o oră pe site-ul unui producător de mașini scumpe, probabil că ești un tip cu bani care vrea o mașină nouă. Pe vremuri, asta ar fi fost de ajuns ca să te țintească cu, să zicem, un panou publicitar prin cartierul tău sau ceva de genul ăsta. Dar reclamele bazate pe comportamentul online adună atâtea alte informații – cum ar fi faptul că ai luat un cort luna trecută sau că te-ai uitat la Star Trek duminica seara – încât țintirea poate fi înspăimântător de precisă, de parcă ar fi supranaturală.
Asta explică de ce reclamele sunt atât de fixe pe interesele tale, dar nu și de ce ai putea primi reclame după ce ai vorbit cu cineva.
Aici lucrurile devin și mai nasoale.
Agentii de publicitate vor compara identitatea ta “anonimă” cu identitățile persoanelor cu care stai mult (de exemplu, soțul/soția, prietenul) ca să îți ghicească interesele și preferințele de cumpărare. Așa că, ei știu că te întâlnești cu Robert la o cafenea (deși nu îți știu numele) și că Robert stă mult pe site-ul unui producător de mașini scumpe. Ei știu ce gândesc, ce cumpără și ce simt alți tipi cu bani și pasionați de mașini ca tine și Robert. Așa că, când apare o reclamă la o mașină scumpă, nu e pentru că Robert ți-a zis de mașina lui. Ci pentru că tu și Robert aveți o pasiune pentru aceeași mașină scumpă și vă vedeți des.
Suntem trist de previzibili!
Chiar dacă știm cum merge, reclamele direcționate pot părea imposibil de fixe. Uneori, îți arată reclame la chestii la care te gândești și care nu au legătură cu istoricul tău de căutări, cu locul unde ești, cu persoanele cu care te vezi sau cu orice altceva. Dar asta e, de asemenea, ușor de explicat.
“Bărbaților cu bani le plac mașinile scumpe” e o asociere pe care oamenii o fac pe baza experiențelor anterioare, a așteptărilor și a prejudecăților personale. Dar calculatoarele nu au băgăciunile sau limitările pe care le avem noi, oamenii. Ele compară mereu seturi imense de date și fac legături care nu pot fi explicate de bunul simț. Coincidența joacă un rol. Chiar dacă reclamele online ar fi la nimereală, ne-am întreba uneori dacă telefoanele noastre ne spionează. E în firea omului să ignorăm evenimentele obișnuite (cum ar fi o reclamă la un film care nu ne interesează și care a venit înainte de ciocolată) și să băgăm în seamă evenimentele neobișnuite: să zicem, o reclamă la o ciocolată care apare exact când vrem să ne luăm o gustare. Având în vedere încercările sofisticate care se fac ca să producă “coincidențe” importante, nu ar trebui să ne mirăm că reclamele direcționate obțin uneori rezultate aparent imposibile – pentru că asta e scopul lor.
Nu trebuie să vă faceți griji, situația se va înrăutăți și mai mult
Pasul următor logic pentru reclamele direcționate va fi probabil folosirea inteligenței artificiale generative, AI. Firmele de reclame deja se joacă cu IA ca să facă texte și imagini publicitare mai bune. Când IA va fi cu adevărat bună, lucrurile vor deveni mult mai avansate, stricându-ne confortul în ceea ce privește reclamele precise.
Reclamiștii știu deja cam tot despre noi. Gândește-te la un calculator care poate produce pe loc, din mers, reclame care te vizează doar pe tine. Reclamele sunt deja intruzive, dar ar putea apărea reclame care să vizeze nesiguranțele personale și visele ascunse. Alea pe care nu le-ai spus niciodată nimănui.
Totuși, nu totul e pierdut în ceea ce privește protejarea intimității noastre.
Controalele de confidențialitate au devenit mai tari în toate sistemele de operare și browserele. Windows, macOS, Android și iOS oferă acum mai multe controale decât oricând ca să vezi ce aplicații cer ce date. Browsere precum Safari, Edge, Chrome și Firefox oferă mereu noi modalități de a ne ascunde datele de aplicațiile de urmărire. În plus, multe site-uri web și aplicații care dau reclame îți permit acum să renunți la reclamele direcționate.
Urmărește-ne și pe Google News
