Deși este mai cunoscut și mai promovat rolul calciului în susținerea sănătății oaselor și a dinților, mai este un mineral care are un rol esențial în integritatea structurală a osului: magneziul.
Magneziul este implicat în numeroase procese biologice care au loc în organism, activând peste 300 de reacții și fiind responsabil cu relaxarea musculară, cu stabilizarea ritmului inimii și cu reglarea nivelului de glucoză. Vom arăta însă și că dacă iei magneziu pentru oase, acesta contribuie la formarea și menținerea densității osoase.
Importanța magneziului pentru oase
Magneziul ajută la reglarea nivelului de calciu din organism, fiind un mineral esențial pentru absorbția și metabolismul calciului. Prin urmare, contribuie la formarea și menținerea densității osoase. Dacă magneziul din organism este diminuat, există riscul ca nici calciul să nu fie utilizat eficient în organism, ceea ce poate duce la riscul de apariție sau de agravare a unor afecțiuni osoase.
Aproximativ 60% din totalul magneziului din organism se află în oase. Atunci când nivelul de magneziu din sânge este scăzut, organismul va lua acest mineral din oase, slăbindu-le și afectând funcțiile osoase. Astfel, deficiența de magneziu contribuie la osteoporoză prin două mecanisme:
- direct – magneziul este implicat în formarea cristalelor de hidroxiapatită, o componentă principală a matricei osoase, precum și în funcționarea optimă a osteoblastelor (celule responsabile pentru formarea oaselor) și osteoclastelor (celule responsabile pentru resorbția osului). Fără magneziu suficient, aceste procese sunt perturbate și conduc la o densitate osoasă scăzută;
- indirect – magneziul influențează secreția și activitatea hormonului paratiroidian (PTH), care reglează nivelul de calciu în sânge și în oase. O deficiență a acestui mineral poate reduce secreția de PTH, afectând metabolismul calciului și favorizând pierderea osoasă.
Magneziul mai este implicat și în sinteza vitaminei D în rinichi, un alt nutrient esențial pentru sănătatea oaselor. Vitamina D facilitează absorbția calciului în intestin și contribuie la mineralizarea oaselor. Prin urmare, un nivel adecvat de magneziu este necesar pentru oase puternice și sănătoase.
Rolul magneziului în sănătatea dinților
Magneziul joacă un rol important în formarea smalțului dentar, stratul exterior dur care protejează dinții împotriva cariilor și eroziunii. Acest mineral contribuie la structura cristalină a smalțului, făcându-l mai rezistent și durabil. Astfel, indiferent cât calciu am lua, fără magneziu se poate forma doar smalț moale, care nu are suficientă rezistență la acizi și la bacterii.
De asemenea, prin reglarea nivelului de calciu și fosfor, magneziul ajută și la menținerea echilibrului mineral de la nivelul dinților. Un dezechilibru poate duce la demineralizarea dinților, crescând riscul de carii și alte probleme dentare.
Deficitul de magneziu poate fi asociat și cu boala parodontală sau a gingiilor, care este o inflamație a osului maxilar care susține și menține stabilitatea dinților. Dacă boala gingiilor nu este tratată la stomatolog, poate duce la mobilitatea dinților și chiar la pierderea acestora.
Ce cauzează deficiența de magneziu și cum se tratează
Sunt mai multe cauze care pot provoca deficiența de magneziu: cofeina, alcoolul, alimentele procesate, stresul, exercițiile fizice intense, sarcina, bolile gastrointestinale. Este important să identifici la timp o carență de magneziu în corp, fie prin analize de sânge (magneziu seric sau magneziu din urină), fie prin simptomele specifice: crampe musculare, spasme, oboseală, iritabilitate, aritmii cardiace, insomnie.
Dacă s-a constatat că nivelul de magneziu este sub limita normală, la indicația medicului sau a farmacistului, poți începe administrarea medicamentelor pe bază de magneziu. Una dintre formulele care se asimilează cel mai bine și mai ușor este orotatul de magneziu. Acest medicament permite corectarea mai rapidă a deficienței și susținerea funcțiilor esențiale ale corpului.
Alte surse de magneziu sunt: nucile, semințele, cerealele integrale, legumele de culoare verde închis, cacao, fasole, apă minerală, lapte, tofu, fructe (mere, banane, avocado, pere, caise).
Urmărește-ne și pe Google News
