Ministerul Apărării din Regatul Unit a finalizat un proiect oficial pentru a studia și investiga fenomenul OZN în 2009. Acest lucru se întâmplă de peste 50 de ani. Operațiunea a făcut parte dintr-un efort mai amplu de reducere a cheltuielilor pentru apărare. Ufologul american Robert L. Hastings a comentat această decizie: La câțiva ani după această decizie, dosarele guvernului SUA publicate în temeiul unei cereri ale Legii privind libertatea de informare arată că alte agenții, inclusiv CIA și NSA, continuă să investigheze în secret incidente OZN legate de securitatea națională. Am dovedit că există Sper că publicul britanic nu va cădea în asemenea șmecherie. „
Într-un articol din 2013, Hastings a remarcat că Biroul de Investigații Speciale (AFOSI) al USAF a fost implicat și în investigarea incidentelor OZN „sensibile”, fapte pe care Pentagonul nu le-a menționat în anunțul său sau dacă Proiectul Blue Book Added a fost finalizat.
La cinci ani de la finalizarea proiectului din Marea Britanie, multe documente au fost desecretizate, dezvăluind mărturii despre unele dintre cele mai importante incidente. Printre acestea s-au numărat și celebrele observări din Pădurea Rendlesham în decembrie 1980, când atât radarele britanice, cât și cele americane au confirmat faptul că OZN-urile erau într-adevăr urmărite în zonă.
Hastings susține, totuși, că Ministerul britanic al Apărării a efectuat de fapt doar o declasificare selectivă, la nivel scăzut, a fișierelor OZN, care includeau în general documente seculare. Au fost eliberate mass-media în mare măsură, dar fișierele extrem de sensibile continuă să fie reținute. Profesioniștii în manipulare numesc această operație „învârtire”. Scopul acestei tactici de propagandă a fost de a distorsiona realitatea, astfel încât interesul oficialilor pentru fenomenul OZN să fie minim, dacă nu chiar inexistent.
Ca răspuns la întrebările lui Hastings, Nick Pope, care a lucrat pentru Ministerul Apărării din Regatul Unit timp de 21 de ani, dintre care trei au fost direct implicați în proiectul OZN, a spus că toate documentele desecretizate au fost revizuite de oficialii Ministerului Apărării. , Arhivele Naționale (care este unul dintre motivele pentru care programul de declasificare a durat cinci ani). În urma acestei operațiuni, multe documente au fost „excrise” pentru a elimina informații care erau încă confidențiale, în timp ce altele au fost complet păstrate. În plus, unele dintre cele mai interesante fișiere, documente, filme și fotografii au fost declarate „distruse accidental” sau „pierdute” de către Departamentul Apărării. și-a pierdut cu adevărat interesul pentru OZN-uri sau dacă există încă investigații secrete în desfășurare în spatele ușilor închise.
Cum să finalizezi un proiect
Papa a spus că unul dintre motivele pentru care Pentagonul a pus capăt proiectului OZN a fost numeroasele rapoarte care s-au dovedit a fi felinare chinezești. În plus, în conformitate cu Legea privind libertatea de informare, Departamentul Apărării primește adesea mai multe cereri de declasificare pentru incidente OZN decât oricare altul. În cele din urmă, această situație a condus, pe de o parte, la decizia de desecretizare și publicare a majorității dosarelor OZN ale Departamentului Apărării și, pe de altă parte, la închiderea Proiectului OZN, având în vedere volumul excesiv de muncă. Genera.
Cu toate acestea, pare puțin probabil ca puterile să ignore situațiile viitoare în care piloții militari raportează OZN-uri sau controlorii de trafic aerian urmăresc OZN-uri pe radarele lor. În mod clar, guvernul și armata vor să știe despre toată activitatea din spațiul aerian britanic. În plus, de la atacurile din 11 septembrie 2001, aeronavele deturnate pe radar cu transponderele lor sunt dezactivate. Domnul Pope a remarcat că mai multe întâlniri strânse periculoase dintre avioanele de linie și OZN-uri din ultimii ani au fost cunoscute cu o certitudine rezonabilă de către mass-media, unele dintre care Pentagonul le-a identificat drept OZN-uri.- Fenomenul întrerupt, a avut loc după data la care trebuia să începem. investigarea. Aceste incidente au fost analizate și evaluate de o organizație special creată numită Airprox. Această organizație are o organizație mixtă civil-militară care nu numai că deservește Marea Britanie, dar primește și informații de la USAF.
Deci, atunci când un pilot civil sau militar raportează un OZN în apropierea unei aeronave, incidentul este investigat și astăzi. Aceste investigații sunt efectuate doar de la caz la caz în afara proiectelor formale OZN. Dar autorul de mai sus se întreabă, există un efort mai formal și mai integrat în paralel cu ancheta Airprox din Marea Britanie? Răspunsul este că există foarte probabil, dar evită cu atenție termenul „OZN”, astfel încât oricui solicită documentație despre OZN-uri în temeiul Legii privind libertatea de informare i se va spune că o astfel de documentație nu există poate fi transmisă cu exactitate. Un alt termen este Unidentified Aerial Phenomena (abreviat UAP în engleză) – un nume folosit chiar și de Papa în Departamentul Apărării – sau alți doi termeni folosiți în industria aviației (a vorbi despre OZN-uri este lor (pentru că nu e bine pentru cariera ta). Și anume:
„Avion ciudat” și „Elicopter neconvențional”. Există și alte variații pe acest subiect care încep cu termeni folosiți de operatorii radar, cum ar fi „ținte decorelate” și „boghiuri”.
O astfel de sensibilitate lingvistică – crede Papa – nu este suficientă. Este sigur că termenul „OZN” a fost abandonat în mod deliberat de către Departamentul Apărării, dar angajarea unei companii private pentru a desfășura acest tip de activitate este o formă de acoperire mult mai sigură. Contractorii de apărare și companiile aerospațiale au adesea personal cu autorizații de securitate mai mari decât majoritatea personalului Departamentului de Apărare. Mulți foști secretari ai apărării și alți veterani sau directori DoD stau în consiliile acestor companii. O astfel de externalizare are sens și pentru că există un răspuns sincer la întrebarea „Departamentul Apărării investighează incidentele OZN?” În acest caz, va fi „nu”. De asemenea, Legea privind libertatea de informare nu se aplică companiilor private.
Proiect cu nume de cod
Intr-un mod care ar putea parea curios, chiar exista deja un precedent pentru externalizarea activitatilor OZN sensibile ale Ministerului Apararii. In anii nouazeci chiar Pope fusese implicat in lansarea unui studiu, pe atunci strict secret, privind OZN-urile, realizat de structurile militare de informatii, proiect având numele de cod Condign. A fost o sarcina dificila, intrucât Ministerul Apararii declara, in mod constant, catre Parlament, mass-media si marele public, faptul ca OZN-urile prezinta pentru el doar un interes minor, fiind evaluate ca neavând „nicio semnificatie pentru aparare”.
Daca proiectul Condign ar fi fost dezvaluit, efectul ar fi fost ca pozitia publica oficiala a ministerului privind OZN-urile ar fi aratat ca o minciuna; asa ca, in timp ce compartimentul ultra-secret de Informatii Militare (parte a Ministerului Apararii) a comandat studiul, munca in sine a fost realizata in afara Departamentului. Ca o masura suplimentara de securitate, in loc sa se lanseze un nou contract, a fost modificat un contract existent, scurtând astfel traseul hârtiilor. Desi raportul final a fost declasificat in 2005 – e drept cu serioase portiuni innegrite – multe dintre documentele de lucru, ca si alte documente generate in timpul studiului, ramân inca nedate publicitatii, iar unele dintre ele este putin probabil sa fie vreodata declasificate, chiar si intr-o forma „redactata”.
Indiferent ce crede lumea despre OZN-uri – spune Pope – ca sunt nave spatiale extraterestre, un fenomen exotic plasmatic pe care stiinta nu-l intelege pe deplin (o sugestie cuprinsa in proiectul Condign), un avion spion rusesc, o drona, sau un avion deturnat si cu transponderul oprit, indreptându-se spre Londra, ar trebui sa fim foarte prosti sa ignoram faptul ca exista dovezi solide ale unei activitati neobisnuite in spatiul aerian britanic, cu atât mai mult cu cât martorii sunt piloti sau operatori radar.
Deci, ca raspuns la intrebarea daca Ministerul Apararii investigheaza totusi, in secret, fenomenul OZN, Nick Pope spune ca spera „al naibii de mult” sa fie asa. Pentru ca, daca nu ar investiga, atunci Marea Britanie ar ramâne vulnerabila la atacuri teroriste si la spionaj si poate – doar poate – va rata sa faca o descoperire care ar putea schimba lumea pentru totdeauna.