Acesta este anunțul făcut de autoritățile române, care vor să îmbunătățească calitatea vieții acestui grup vulnerabil.
Monica-Violeta Solomie, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, a declarat că deja 3.200 de beneficiari au primit voucherele, care le permit să achiziționeze diverse dispozitive și echipamente care le facilitează comunicarea, informarea și integrarea socială.
Ea a adăugat că proiectul va continua și se va extinde, astfel încât să cuprindă mai multe categorii de persoane cu dizabilități, indiferent de vârstă, ocupație sau gradul de handicap. De asemenea, valoarea voucherului va crește de la 5.000 de euro la 7.000 de euro, iar gama de tehnologie asistivă va fi diversificată.
„Ne dorim să oferim persoanelor cu dizabilități accesul la tehnologia care le poate schimba viața în bine. Fie că este vorba de copii care au nevoie de sprijin educațional, fie că este vorba de adulți care au nevoie de sprijin profesional sau personal, vrem să le asigurăm oportunități egale cu celelalte persoane.
Unul dintre aspectele care ne preocupă este adaptarea locului de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Din păcate, foarte puțini angajatori au solicitat finanțare pentru acest scop, deși acesta este un factor esențial pentru menținerea unui loc de muncă și pentru creșterea angajabilității persoanelor cu dizabilități.
Prin urmare, vom încuraja și vom susține angajatorii care vor să angajeze sau să păstreze persoane cu dizabilități în cadrul organizațiilor lor, oferindu-le soluții tehnice adecvate”, a spus Monica-Violeta Solomie, conform Agerpres.
Potrivit acesteia, în România există aproape 1.000.000 de persoane cu dizabilități, care se confruntă cu numeroase bariere și dificultăți în viața de zi cu zi.
„Persoanele cu dizabilități nu sunt vulnerabile doar din cauza handicapului lor, ci și din cauza condițiilor precare în care trăiesc. Mulți dintre ei se află la marginea societății, lipsiți de educație, sănătate, locuințe sau sprijin familial.
Doar 17.000 dintre ei se află în sistemul rezidențial, iar restul trăiesc în comunitate, dar sunt invizibili. Nu-i vedem pentru că nu există infrastructură accesibilă, nu există servicii sociale adecvate, nu există locuri unde să poată participa activ la viața socială: școală, muncă, cultură”, a afirmat ea.
Urmărește-ne și pe Google News
