Rezumat
- Calciul lactic este un supliment alimentar care ajută la absorbția calciului în oase și dinți, prevenind osteoporoza și alte afecțiuni.
- Calciul lactic are și alte beneficii pentru sănătate, cum ar fi: efect antiinflamator, antiseptic intestinal, tonic nervos, hipoglicemiant, stimulator enzimatic și adjuvant în tratamentul insomniilor.
- Calciul lactic se poate obține din unele alimente, cum ar fi lactatele, legumele verzi, alunele, semințele de susan și sardinele, sau sub formă de comprimate.
- Calciul lactic nu conține lactoză și poate fi administrat și persoanelor cu intoleranță la lactoză sau în timpul sarcinii.
- Calciul lactic trebuie administrat cu precauție în caz de hipercalcemie, hipercalciurie, litiază calcică sau tratament cu digitalice, tetracicline, vitamina D, bifosfonați sau fier.
Ce este calciul lactic și cum se obține
Calciul este un mineral esențial pentru organism, care se găsește în majoritatea celulelor corpului. Aproximativ 99% din calciu este depozitat în oase și dinți, unde asigură rezistența și integritatea lor. Restul de 1% este implicat în diverse funcții vitale, cum ar fi: transmiterea nervoasă, contracția musculară, coagularea sângelui, activarea enzimelor și echilibrul electrolitic.
Calciul se poate obține din alimente sau suplimente alimentare. Sursele alimentare de calciu includ: lactate (lapte, iaurt, brânză), legume verzi (broccoli, spanac, varză), alune (migdale, nuci), semințe (de susan, de floarea soarelui), tofu (produs din soia), sardine (cu oase) și alte alimente fortificate cu calciu (cereale integrale, suc de portocale).
Suplimentele alimentare de calciu pot fi de mai multe tipuri, în funcție de forma chimică a calciului. Cele mai frecvente sunt: calciu carbonat (cea mai mare concentrație de calciu), calciu citrat (cea mai bună absorbție), calciu gluconat (cea mai mică concentrație de calciu) și calciu lactic (cea mai bună tolerabilitate).
Calciul lactic este o sare organică de calciu, care se formează prin reacția dintre acidul lactic și hidroxid de calciu. Acidul lactic este un produs al fermentației lactozei (zahărul din lapte) de către bacteriile lactice. Hidroxidul de calciu este o bază puternică, care se obține prin tratarea oxidului de calciu (var nestins) cu apă.
Calciul lactic are avantajul că nu conține lactoză (zahărul din lapte), care poate provoca intoleranță la unele persoane. De asemenea, nu necesită acid gastric pentru a fi absorbit în intestin, spre deosebire de alte forme de calciu. Astfel, poate fi administrat și persoanelor cu gastrită sau ulcer.
Beneficiile calciului lactic pentru sănătate
Calciul lactic are toate proprietățile ionului de calciu, dar și unele specifice radicalului lactic. Printre acestea se numără:
- Efect remineralizant: ajută la formarea și menținerea oaselor și dinților sănătoși. Previne osteoporoza (pierderea masei osoase) și rahitismul (deformarea oaselor la copii). Reduce riscul de fracturi și carii dentare.
- Efect antiinflamator: reduce inflamația și durerea la nivelul articulațiilor și mușchilor. Este util în caz de artrită, artroză, reumatism, tendinită, mialgie sau crampe musculare.
- Efect antiseptic intestinal: inhibă dezvoltarea bacteriilor patogene în intestin. Previne și tratează infecțiile intestinale, diareea, disbioza și alte tulburări digestive.
- Efect tonic nervos: stimulează activitatea sistemului nervos central și periferic. Îmbunătățește memoria, atenția, concentrarea și starea de spirit. Previne și combate depresia, anxietatea, stresul și insomnia.
- Efect hipoglicemiant: scade nivelul zahărului din sânge. Este benefic pentru persoanele cu diabet sau prediabet. Contribuie la prevenirea complicațiilor diabetului, cum ar fi neuropatia, retinopatia sau nefropatia.
- Efect stimulator enzimatic: activează unele enzime implicate în metabolismul glucidelor, lipidelor și proteinelor. Favorizează arderea grăsimilor și creșterea masei musculare. Ajută la menținerea greutății corporale optime.
- Efect adjuvant în tratamentul insomniilor: induce somnul și îmbunătățește calitatea acestuia. Reduce numărul de treziri nocturne și durata de adormire. Asigură un somn odihnitor și reparator.
Doze recomandate și precauții de utilizare
Doza zilnică recomandată de calciu variază în funcție de vârstă, sex, stare de sănătate și necesități speciale. În general, se recomandă următoarele doze:
Vârstă | Doza zilnică (mg) |
---|---|
0-6 luni | 200 |
7-12 luni | 260 |
1-3 ani | 700 |
4-8 ani | 1000 |
9-18 ani | 1300 |
19-50 ani | 1000 |
Peste 50 ani | 1200 |
Sarcină și alăptare | 1000 |
Calciul lactic se poate administra sub formă de comprimate, care se iau după masă, cu un pahar de apă. Doza depinde de concentrația de calciu din comprimat, care poate fi de 250 mg, 500 mg sau 1000 mg. De exemplu, pentru un adult care are nevoie de 1000 mg de calciu pe zi, se pot lua două comprimate de calciu lactic de 500 mg fiecare.
Calciul lactic este un supliment alimentar sigur și bine tolerat de majoritatea persoanelor. Cu toate acestea, există unele situații în care trebuie utilizat cu precauție sau evitat:
- Hipercalcemie: este o afecțiune caracterizată prin nivelul crescut al calciului în sânge. Poate fi cauzată de hiperparatiroidism (o tulburare a glandelor paratiroide), cancer (care poate afecta oasele sau produce substanțe similare cu parathormonul), supradozaj de vitamina D sau alte cauze. Simptomele hipercalcemiei pot fi: greață, vărsături, constipație, pierderea apetitului, sete excesivă, poliurie (urinare frecventă), slăbiciune musculară, oboseală, confuzie, depresie sau aritmii cardiace. În caz de hipercalcemie, administrarea de calciu lactic este contraindicată.
- Hipercalciurie: este o afecțiune caracterizată prin eliminarea unei cantități mari de calciu prin urină. Poate fi cauzată de hiperparatiroidism, hipertiroidism (o tulburare a glandei tiroide (o tulburare a glandei tiroide), sarcoidoză (o boală inflamatorie care poate afecta plămânii, pielea, ochii sau alte organe), supradozaj de vitamina D, consum excesiv de proteine sau alte cauze. Simptomele hipercalciuriei pot fi: colică renală, litiază calcică (pietre la rinichi), infecții urinare, hematurie (sânge în urină) sau insuficiență renală. În caz de hipercalciurie, administrarea de calciu lactic trebuie făcută cu prudență și sub supraveghere medicală.
- Litiază calcică: este o afecțiune caracterizată prin formarea de calculi (pietre) la nivelul tractului urinar, compuși în principal din oxalat de calciu. Poate fi cauzată de hipercalciurie, deshidratare, infecții urinare, anomalii anatomice, predispoziție genetică sau alte cauze. Simptomele litiazei calcice pot fi: durere intensă în zona lombară, care se poate iradia spre abdomen sau organele genitale, greață, vărsături, febră, frisoane sau urinare dificilă. În caz de litiază calcică, administrarea de calciu lactic este contraindicată.
- Tratament cu digitalice: digitalicele sunt medicamente folosite pentru tratarea insuficienței cardiace sau a aritmiilor cardiace. Ele acționează prin creșterea forței de contracție a inimii și scăderea frecvenței cardiace. Exemple de digitalice sunt: digoxin, digitoxin sau lanatozid. Administrarea concomitentă de calciu lactic și digitalice poate crește riscul de intoxicație digitalică, care se manifestă prin: greață, vărsături, anorexie, diaree, halucinații, confuzie, delir, vedere încețoșată, cefalee, amețeli sau aritmii cardiace severe. În caz de tratament cu digitalice, administrarea de calciu lactic trebuie făcută cu precauție și sub supraveghere medicală.
- Tratament cu tetracicline: tetraciclinele sunt antibiotice folosite pentru tratarea unor infecții bacteriene. Ele acționează prin inhibarea sintezei proteinelor la nivelul bacteriilor. Exemple de tetracicline sunt: doxiciclină, minociclină sau tetraciclină. Administrarea concomitentă de calciu lactic și tetracicline poate reduce absorbția și eficacitatea antibioticelor. În caz de tratament cu tetracicline, administrarea de calciu lactic trebuie făcută la un interval de cel puțin 2 ore după sau înainte de antibiotic.
- Tratament cu vitamina D: vitamina D este o vitamină liposolubilă care ajută la absorbția calciului în intestin și la fixarea lui în oase. Ea se poate obține din alimente (pește gras, ouă, unt), expunerea la soare sau suplimente alimentare. Administrarea concomitentă de calciu lactic și vitamina D poate crește nivelul calciului în sânge și urină și poate duce la hipercalcemie sau hipercalciurie. În caz de tratament cu vitamina D, administrarea de calciu lactic trebuie făcută cu prudență și sub supraveghere medicală.
- Tratament cu bifosfonați: bifosfonații sunt medicamente folosite pentru tratarea osteoporozei sau a altor boli care afectează oasele. Ei acționează prin inhibarea resorbției osoase și creșterea densității osoase. Exemple de bifosfonați sunt: alendronat, risedronat sau ibandronat. Administrarea concomitentă de calciu lactic și bifosfonați poate reduce absorbția și eficacitatea bifosfonaților. În caz de tratament cu bifosfonați, administrarea de calciu lactic trebuie făcută la un interval de cel puțin 30 de minute după sau înainte de bifosfonat.
- Tratament cu fier: fierul este un mineral esențial pentru organism, care se găsește în hemoglobină (proteina care transportă oxigenul în sânge) și mioglobină (proteina care depozitează oxigenul în mușchi). El se poate obține din alimente (carne roșie, ficat, leguminoase, fructe uscate) sau suplimente alimentare. Administrarea concomitentă de calciu lactic și fier poate reduce absorbția și eficacitatea fierului. În caz de tratament cu fier, administrarea de calciu lactic trebuie făcută la un interval de cel puțin 2 ore după sau înainte de fier.
Concluzie
Calciul lactic este un supliment alimentar care are numeroase beneficii pentru sănătate, în special pentru oase, dinți, nervi și mușchi. El se poate obține din unele alimente sau sub formă de comprimate. Calciul lactic nu conține lactoză și poate fi administrat și persoanelor cu intoleranță la lactoză sau în timpul sarcinii. Calciul lactic trebuie administrat cu precauție în caz de hipercalcemie, hipercalciurie, litiază calcică sau tratament cu digitalice, tetracicline, vitamina D, bifosfonați sau fier.
Urmărește-ne și pe Google News