Multe decenii după capitularea Germaniei din 1945, o parte a literaturii istorice, pseudo-istoriceși teoriile conspirației au refuzat să admită că Hitler s-a sinucis. Carbonizarea cadavruluiși îngreunarea identificării nu au fost singurele argumente. Din păcate, chiar Stalin, la Conferința de la Potsdam, a declarat că dictatorul nazist nu a murit (din ce motive, nu seștie exact). Ulterior,și în SUA exista un curent favorabil ipotezei că Hitler, Eva Braunși câțiva apropiați ar fi fugit cu avionul în Norvegia (mai 1945), iar apoi au plecat cu un convoi de submarine spre Polul Sud, acolo unde al Treilea Reich proclamase în 1939 teritoriul Noua Schwabia, în urma unei misiuni de explorare a Antarcticii.
O bază militară ultraperformantă
Teoria conform căreia Hitler s-ar fi refugiat la Polul Sud se bazează, totuși, pe argumente suficient de logice, exploatate la maximum de diverși autori. Vă prezentăm, conform importanțeiși datelor reale, câteva repere deloc neglijabile. 1. De ce l-a interesat pe Hitler un teritoriu în Antarctica, înainte de debutul războiului? În 1938-1939, Germania a făcut o expediție acolo, stabilindu-și teritoriul „Noua Schwabia”. Iar Hitler avea la dispoziție submarine cu mare autonomie de deplasare, utile în ruta foarte costisitoare spre sudul Pacificului. 2.
Un „inventar” provizoriu făcut de aliații flotilei de submarine naziste, după război, a arătat că lipseau zeci de aparate de ultimă generație. Nu seștie nici acum unde a dispărut o parte dintre ele. 3. În timpul războiuluiși în anii postbelici, aparițiile de aparate de zbor neidentificate, cu performanțe superioare celor cunoscute, au atras atenția asupra unei mari investiții secrete naziste: forța de propulsie antigravitațională (sau electromagnetică)și avioanele cu o aripă circulară în loc de două aripi normale. Nemții reușiseră fabricarea aparatului numit „Sack AS-6”, cași americaniiși canadienii. Seștie că inginerii germani erau deja experți în propulsia rachetelor.
În consecință, s-a emis ipoteza că aparate sofisticate germane au fost lansate de la baza militară nazistă „Noul Berlin” (de pe teritoriul „Noua Schwabia”) către teritoriul SUA (și în America de Sud), pentru spionajși intimidare. Incidentele cu martori oculari deveniseră frecvente în America. Nu seștie nici acum dacă Dosarele Roswellși Kecksburg (numitși „Roswell de Pennsylvania”) au legătură cu baza militară de la Polul Sud. Dar este cert că unii piloți ai aliaților, chiar în timpul războiului, declaraseră că fuseseră „hărțuiți” de obiecte luminoase care le însoțeau avioaneleși care aveau performanțe superioare.
Acest din urmă fenomen a primit numele „Foo Fighter”și nu de OZN. Coroborat cu aceste performanțe, este sigur că naziștii au experimentat la mina Wenceslas antigravitația sau propulsia electromagnetică (Operațiunea „Marele Clopot”), iar toți cei care au lucrat acolo au fost uciși de Gestapo, pentru înmormântarea secretului. Operațiunea „Săritura la înălțime” Culmea coincidențelor care conduc la concluzia menționată este considerarea expediției americane la Polul Sud, din 1946-1947, drept o încercare de a distruge baza militară nazistă.
În realitate, SUA doreau să experimenteze rezistența oamenilorși materialelor la condiții severe. Atunci de ce a fost nevoie de peste 4.000 de oameniși numeroase vaseși avioane de război? Din păcate,șeful expediției „HighJump”, amiralul Richard Byrd, ar fi declarat la întoarcere că ar exista un „teritoriu ostil”… Germania nu a avut niciodată revendicări la Polul Sudși abia în 1981și-a stabilit acolo unele facilități. Cartografic, Noua Schwabia existăși acum.
Urmărește-ne și pe Google News
