Când a început construcția clopotniței catedralei din Pisa, la 9 august 1173, nu se știa că aceasta va deveni una dintre cele mai faimoase clădiri din lume.
Planurile inițiale nu erau extraordinare, orașul dorea să adauge un turn de aproximativ 50-60 de metri la complexul Piazza dei Miracoli (Piața Miracolelor).
Cu toate acestea, inginerii nu au evaluat în mod adecvat caracteristicile solului moale și au pregătit o fundație pentru turn la o adâncime de doar 3 metri.
După ce au fost construite primele câteva etaje, a devenit evident că fundațiile slabe nu vor putea susține clădirea, care a început să se încline într-o parte.
Cu toate acestea, construcția a continuat, iar inginerii erau încrezători că vor reuși cumva să echilibreze turnul. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar între timp banii s-au terminat și au intervenit încăierările dintre orașele-state italiene, ceea ce a dus la oprirea construcției pentru mai bine de un secol.
Pauza lungă pare să fi fost bună pentru stabilitatea clădirii, deoarece greutatea solului din jurul fundațiilor s-a comprimat și înclinarea s-a oprit – temporar.
Clopotnița din Pisa a fost în cele din urmă finalizată în 1372, după 199 de ani.
Datorită funcției sale, greutatea clădirii este sporită de cele șapte clopote instalate, dintre care cel mai mare cântărește aproximativ 3620 de kilograme. Fiecare dintre clopote este acordat la o singură notă.
Începând cu secolul al XIV-lea, au fost folosite mai multe metode pentru a încerca să se corecteze defectul clădirii, dar înclinarea a continuat, deși încet.
Se spune că Galileo Galilei ar fi demonstrat că gravitația este independentă de masa unui obiect prin aruncarea a două ghiulele de dimensiuni diferite.
În ultimele decenii, tehnologia modernă a ajutat la stoparea procesului catastrofal prin îndepărtarea întregului strat de pământ de sub turn și consolidarea fundațiilor acestuia.
Exact la timp, deoarece înclinarea turnului înclinat din Pisa se apropia de 10 grade față de verticală.
Astăzi, înclinarea clădirii a fost stabilizată la 3,94 grade.
Clădirea emblematică a devenit un simbol nu doar al orașului, ci și al întregii Italii, fiind vizitată de milioane de turiști în fiecare an, și este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO datorită aspectului său unic și semnificației istorice.
În ultimii ani, publicului i s-a permis să viziteze nivelurile superioare ale turnului, însă, din cauza cererii mari, biletele trebuie rezervate cu mult timp înainte.
Urmărește-ne și pe Google News
