Originea tatuajului din Polinezia este învăluită în mister. Este posibil ca aceasta să fi existat în cultura migranților înainte de ocuparea insulelor. Cu siguranță, valorile estetice ale tatuajelor au atras întotdeauna atenția polinezienilor. Tatuajul era considerat o marcă a frumuseții și o cerință socială, în special pentru bărbați. Persoanele care efectuau tatuaje erau foarte respectate în societate. Pentru obținerea pigmenților necesari, aceștia ardeau fructe înșiruite pe tepușe, iar praful rezultat era diluat cu apă. Această soluție era folosită pentru înmuierea unor instrumente în formă de pieptene cu dinți ascuțiți, confecționate din os sau carapace de broască țestoasă, fixate pe un mâner de lemn. Uneori se foloseau și ciocane mici din lemn pentru a permite instrumentelor de tatuaj să pătrundă mai bine în piele.
Locuitorii Insulelor Marchize erau cei mai pasionați de tatuaje. Cele mai complexe și sofisticate motive erau destinate persoanelor cu rang înalt în societate. Întregul corp, inclusiv fața și limba, putea fi tatuat. De obicei, fața era tatuată cu nuanțe uniforme de culoare. Motivele erau grupate în familii decorative care sugerau cerul instelat, animale, elemente din natură sau combinații de figuri geometrice și lineare. Dantura unui rechin era, de exemplu, reprezentată prin mici triunghiuri. Cel mai des întâlnite desene sugerau forme umane, inspirate din arta tradițională Tiki. Maestrii tatuajelor nu își asumau riscul de a efectua desene fără modele. În schimb, aveau la dispoziție numeroase mostre pictate pe pietre netede, pe bucăți de lemn sau tulpini de bambus. Clietnii își alegeau modelele din aceste mostre și împreună cu maestrii decideau asupra compozițiilor. Femeile aveau de obicei reprezentări simple, în special linii, executate pe brațe sau picioare. Războinicii care se remarcau în lupte purtau semne distinctive, sub formă de triunghi sau tablă de șah. În unele desene făcute de călători apar personaje cu fese complet tatuaje. Probabil, acestea erau prizonierii capturați din alte insule care îi serveau pe învingători. Tatuajele sunt încă practicate în prezent, în special de tinerii polinezieni care vor să-și arate identitatea culturală sau sunt motivați de scopuri personale.
Urmărește-ne și pe Google News