inginer-chimist-Grigore-Nicola

Inventatori Romani Uitati

Un batrânel îmbrăcat ponosit, pe prezența căruia mulți dintre concetățenii noștri n-ar da doi bani, ne-a vizitat redacția. Inginerul chimist Grigore Nicola are 76 de aniși în sacoșa lui găurită încă duce, cum se spune, bastonul de mareșal. Mai explicit, acest om sărac este autorul a nu mai puțin de 70 de invenții brevetate, 35 dintre ele aplicate de-a lungul timpuluiși încă multe altele care ar aduce, acumși în viitor, mari beneficii statului român.

La ultima ediție a Târgului Internațional București, ing. ch. Grigore Nicola a primit diplome de excelență din partea Asociației Române pentruȘtiințele Vieții, a Societății Inventatorilor din Româniași a organizatorilor târgului, pentru întreaga sa activitate, diplome semnate de reputați oameni deștiință români. Aceasta este o formă de recunoaștere a meritelor unui om ceși-a legat destinul de spectacolulștiinței.

Domeniul de bază abordat de Grigore Nicola este cel al chimiei macromoleculare, în care a realizat peste 400 de produse noi, circa 250 fiind aplicateși unele dintre ele exportateși licențiate în străinătate. Fără vreun fel de recompensă materială, nici dințară, nici din afară.

Grigore Nicola inginer chimist

Inventatorul ne-a mărturisit că multe realizări inedite îi sunt astăzi folosite, fără ca el săștie. Un exemplu elocvent este cel al unei clasificări a polimerilor, lucrare foarte importantă în domeniu, datând de prin anul 1987. Aceasta a ajunsși în SUA, de unde a primit o scrisoare de aprecieri deosebite, din partea Universității Pasadena; de atunci, nici o altă veste. De asemenea, în 1965 a inventat un adeziv care până atunci se importa, aducând un beneficiu de peste 300.000 USD, la valoarea de atunci a monedei americane.

După 1990, Grigore Nicola a mai putut realiza câteva invenții importante. „Procedeul obținerii de materiale rulante cu înalte proprietăți mecanice” își găsește aplicare în fabricarea de carcase pentru rulmenții utilizați în aviație, importați până acum din Japonia, iar „Procedeul de obținere a materialelor stratificate” se adresează electronicii, mecanicii etc.

În prezent, ing. Nicola afirmă că lucrează la realizarea unui produs pe bază de deșeuri, multirezistent (la foc, la apă, la acțiunea razelor solare). De asemenea, studiază o metodă de tratare fără medicamente a reumatismuluiși a parapleziei infantile.

Grigore Nicola areși preocupări colaterale. După propriile afirmații, în satul natal, Calui (Olt), a obținut circa patru căruțe de porumb de pe o suprafață de numai o jumătate de pogoane de teren, folosind o tehnologie proprieși fără vreun îngrășământ. Pe de altă parte, de câteva decenii observăși analizează situația dramatică manifestată în sudulțării: dezertificarea ireversibilăși schimbarea climatică.

Între cauzele principale identificate se numără distrugerea barbară a pădurilor, a plantațiilor de pomi fructiferiși a viilor, construirea de lacuri de acumulare, fără o raportare rațională la influențele asupra mediului, activitățile industriale anti-ecologiceși așa mai departe. Din nefericire, nici asemenea semnale nu au ecou la nivelul factorilor de decizie, astfel că dezastrele continuă.

Iar dacă ar exista cineva care să afirme că pentru inginerul Grigore Nicola „este prea târziu”, încă mai este timp să se acționeze în folosul generațiilor viitoare. De altfel, aceasta esteși dorința inventatorului numit cândva „legenda vie aizolațiilor electrotehnice organice”și considerat un egal al savantului Henri Coandă.

Grigore Nicola este un om cu o mare putere de muncăși cu o dorință de a face ceva pentruțara sa. El a reușit să realizeze invenții care au adus beneficii economiceși sociale României, fără să primească vreo recompensă materială.

În domeniul chimiei macromoleculare, Grigore Nicola a realizat peste 400 de produse noi, circa 250 fiind aplicateși unele dintre ele exportateși licențiate în străinătate. El a inventat un adeziv care până atunci se importa, aducând un beneficiu de peste 300.000 USD, la valoarea de atunci a monedei americane.

După 1990, Grigore Nicola a mai putut realiza câteva invenții importante. „Procedeul obținerii de materiale rulante cu înalte proprietăți mecanice” își găsește aplicare în fabricarea de carcase pentru rulmenții utilizați în aviație, importați până acum din Japonia, iar „Procedeul de obținere a materialelor stratificate” se adresează electronicii,

Ofertazilei

Urmărește-ne și pe Google News

R.M.

Numele meu este Raul Marian Robert și sunt un pasionat scriitor și jurnalist cu peste 10 ani de experiență în domeniul comunicării online. Am absolvit Facultatea de Litere și Jurnalism și am început să scriu pe diverse platforme online, acoperind o gamă largă de subiecte precum știri, tehnologie, sănătate, afaceri și multe altele. Călătorind în lumea virtuală în căutarea celor mai noi informații, am o abordare unică și intuitivă în analiza și prezentarea informațiilor, reușind să captez esența și importanța evenimentelor și inovațiilor actuale. Misiunea mea este de a informa, educa și inspira cititorii mei, oferindu-le informații relevante și actualizate. Sunt mereu în căutarea celor mai noi tendințe în toate domeniile pe care le acopăr și mă informez în mod constant pentru a aduce cele mai bune și mai utile informații pentru cititorii mei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Când Armata Tebană Condusă de Epaminondas a Integrat Relații Homosexuale

Cine au fost Teutonii?

Cele mai socante si letale arme nascocite vreodata de om.

Capela Sixtina – Opere de artă și arhitectură impresionante din Roma

Chinezii din Primul Razboi Mondial: participarea uitata la Frontul de Vest

Cu baia printre secole – Istoria unei inventii fundamentale

I have a dream: În urmă cu 60 de ani, pastorul laureat al Premiului Nobel a făcut istorie cu discursul său

Foamea dupa vot. Un sport cu istoric profund

Sfântul Proroc Ioan Botezatorul – panteon crestin

Casa lui Beethoven – O Introducere la Cea Mai Prestigioasă Casă a Unuia dintre Cele Mai Mari Compozitori din Istorie

Amprente ale spiritualitatii noastre – Biserica Mântuleasa.

Vrut Spartacus sa devina Rege?